''Fraţii mei mult iubiţi, mulţi dintre voi aţi învăţat de secole că esenţa numită Dumnezeu este un personaj sever şi de temut, gata de a judeca. Dar Dumnezeu cu siguranţă nu este nimic din toate acestea. Dumnezeu care judecă, care intimidează, care persecută n-a existat niciodată, în afară de spiritul şi inima omului. Omul a creat un Dumnezeu care condamnă pe unii sau exaltă pe alţii. Acest Dumnezeu este de la om, a fost creat de om, voinţa omului.
Credeţi voi că Dumnezeu, gândirea care menţine împreună şi leagă toate - este o entitate severă şi înfricoşătoare? Nu, nu este. Tatăl este bucurie plenară, căci nu ştie a fi altceva. El este orice formă de viaţă vibrând în armonie unele cu celelalte, şi această vibraţie emite un sunet comparabil cu un râs răsunător. Dacă veţi asculta intens, veţi auzi chiar şi muzica Tatălui, râsul tatălui - un râs extrem de voios. Niciodată nu l-am auzit plângând
In consecinţă, cine este Dumnezeu, cauza preţioaselor voastre fiinţe? Uimitoarea forţă de Viaţă, care curge prin mijlocul vostru, care vă leagă şi vă uneşte pe toţi, care este promisiunea vieţii după această viaţă şi eternitatea înaintea voastră?
Este Fiinţa care este Gândire. Este viaţa care este continuă. Este Fiinţa care iubeşte tot ceea ce este. Este Fiinţa care din iubire acordă Vieţii fiinţarea (existenţa). Este Fiinţa care este bucuria totală şi
absolută. Iată care este moştenirea voastră şi destinul vostru.
.........................................................................................
R Credeti în Infern ?
M Da
R De aceea nu vreţi să muriţi, căci vi se pare că acolo veţi merge.
M Pe cinste, nu cred că mă voi duce în Infern. Nu cred că Dumnezeu va consimţi. I-am cerut iertare pentru tot răul ce l-am facut.
R Doamnă! Doamnă! Credeţi că Tatăl vă iubeşte cu o dragoste mai mică decât cea cu care vă iubiţi proprii dvs copii ?
M Nu. La drept vorbind uneori am impresia că nu mă iubeşte. Poate am impresia că nu m-a iertat, cu toate că ştiu că a facut-o.
R Ce mare greşeală ai comis?
M Pe cinstea mea ....mai multe.
R Acestea v-au împiedicat să trăiţi?
M Nu. M-am forţat să trăiesc şi vreau să trăiesc şi vreau sp am o viaţă corectă.
R Ce înţelegeţi prin asta ?
M Ca diavolul să nu mă înhaţe!
R Ah!
M Luminaţi-mă, vă rog.
R Mă veţi crede ?
M Da
R Şi dacă vă spun că Iadul nu există!
M Dar am învăţat că există!
R Şi eu vă învăţ că nu există! Mă veţi crede tot atât de mult cum aţi crezut contrariul ?
M Eh! Bine vă cred.
R În acest caz acceptaţi că nu există Iad, căci nu este. Stiţi ce este Infernul? Cuvântul „infern” era întrebuinţat în Iudeea pentru a desemna un mormânt deschis şi foarte puţin profund. Acolo erau întinse corpurile entităţilor care nu aveau suficiente drahme pentru a avea un mormânt închis. Si aceste morminte deschise constituiau un blestem, pentru că noaptea veneau hiene şi câini vagabonzi şi devorau corpurile. Si entităţile credeau că odată învelişul distrus, ele nu vor mai putea progresa spre utopia lor. Iată ce însemna cuvântul „infern” în timpurile primitive, până în ziua în care preoţii au hotărât să facă un loc de pedeapsă.
............................................................................................
Am să vă relevez un mare adevăr: Omul a creat imagini despre Dumnezeu ca să se servească pentru a domina proprii lui fraţi. Religiile au fost create ca astfel popoarele şi naţiunile să poată fi manipulate atunci când armatele nu vor putea să o facă, şi frica este arma care menţine popoarele şi naţiile în „ordine”. Omul pe care îl despoi de natura divină - pe care-l despoi de Dumnezeu - este uşor de guvernat şi de supus.
Dumnezeu n-a creat nici iadul nici diavolul. Acestea sunt îngrozitoare creaţii ale omului care servesc să-şi chinuiască fraţii. Ei au fost creaţi de dogmele religioase în vederea intimidării maselor, pentru a face o colectivitate manipulabilă. această este un mare adevăr.
Dumnezeu Tatăl este orice lucru - cel mai mic fir de nisip în mare, fluturii de primavară, stelele mici şi mari în imensitatea cerului vostru. Toate lucrurile sunt Dumnezeu; atât de bine că un loc ca Iadul ar fi comparabil cu un cancer în corpul său care încetul cu încetul l-ar măcina.
Niciodată, nimic nu v-ar putea separa de împărăţia Cerurilor, căci nimic nu este mai mare decât Dumnezeu şi Viaţa. Dumnezeu Tatăl vă iubeşte pentru totdeauna, pentru că El este orice direcţie pe care ai putea-o lua, orice gând pe care l-ai putea îmbrăţişa.Imi doresc să vă fac să înţelegeţi cele ce urmează.
................................................................................
Religia voastră şi credinţa voastră au cauzat distrugerea civilizaţiilor de-a lungul secolelor. Mayasii şi Aztecii au dispărut, ei au fost masacraţi din cauza dominaţiei Bisericii pentru că credinţa lor nu era aceeaşi cu cea a
Bisericii. Toate războaiele sfinte, secole de obscurantism, au fost purtate pentru perpetuarea credinţei religioase. Si într-o ţară pe nume Franţa, copii au fost smulşi din braţele mamelor lor pentru că acestea aveau credinţa diferită de cea a Bisericii. Femei au avut ochii scoşi şi sânii marcaţi cu fierul roşu, şi sângele curgea pe strâzi - toate acestea pentru credinţă !
Apoi protestanţii au făcut ceea ce se numea focul iadului, sulful şi diavolul şi aşa s-a născut frica în inima mielului, astfel congregaţiile au rămas în stat - învăţându-i că faptul de a lipsi de la diverse îndatoriri şi de a încălca anumite legi sau reguli obişnuite îi vor arunca în iad pe veci.''
RAMTHA ''Cartea alba''
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu